Sursa: e-nergia.ro
Jalonul de guvernanță corporativă a companiilor energetice de stat, adică modul în care se numesc oamenii în structurile de conducere, a fost considerat în final neîndeplinit de Comisia Europeană. Din acest motiv, țara a pierdut 180 de milioane de euro din PNRR. Ce nereguli au fost constatate la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz.
Comisia Europeană a transmis României decizia finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR la începutul lui mai. România a pierdut, definitiv, “458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, după cum a informat public chiar Ministerul Fondurilor Europene.
180 de milioane de euro din această sumă au fost pierdute pentru că nu s-au respectat criteriile de guvernanță corporativă la companiile de stat din Energie, potrivit informațiilor noastre. Cu alte cuvinte, din cauza numirilor, mai mult sau mai puțin politice, în structurile de conducere ale acestor companii – directori și/sau membri în Consilille de Supraveghere/Administrație care nu respectă promisiunile de guvernanță corporativă asumate prin acest jalon.
În decizia de 21 de pagini, evaluarea Comisiei Europene este foarte dură pentru – printre multe altele – numirile la trei dintre cele mai mari companii energetice de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Să le luăm pe rând:
Hidroelectrica
Cităm din scrisoare:
“În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Hidroelectrica (companie cu structură în două niveluri), Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație (este vorba despre directorat – n.red) nu au fost renominalizați.
În ceea ce privește consiliul de supraveghere, trei membri au fost renominalizați. Comisia constată că anumiți candidați care nu au obținut scorul minim necesar conform criteriilor de selecție au fost totuși reținuți în procedură. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în ceea ce privește unul dintre candidații numiți în consiliul de supraveghere care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară.
Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.
Amintim că, tocmai pentru a se respecta acest jalon, doi dintre directori au fost demiși ( CFO-ul Fetița și CEO-ul Borbey) și este acum în derulare o nouă procedură de selecție. În ceea ce privește numirile celor trei din Consiliul de Supraveghere, este vorba despre Cătălin Vlăduț Popescu, Emil Merdan și Ion Ariton, ultimul fiind fost ministru și senator
Nuclearelectrica
Cităm din scrisoare:
“În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Nuclearelectrica, Comisia constată că toți cei cinci membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați.
Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit patru profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil.
Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor candidaților pe diferite profiluri. Comisia consideră că elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv.
Mai mult, Comisia constată că anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite, în special cele referitoare la experiența în management și cea profesională. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează o experiență profesională clară în conducerea companiilor/corporațiilor autonome. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.
În decembrie 2025 Laurenţiu Nicolae Cazan a fost numit în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica. Anterior, a fost deputat.
Romgaz
Cităm din document:
“În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Romgaz, Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați. Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit două profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil. Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor.
Elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv. Mai mult, Comisia constată că anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la experiența în management și cea profesională. De exemplu, candidatul selectat pentru „profilul A” nu rezultă a fi autorizat ca auditor financiar și înregistrat în registrul electronic public de către autoritatea competentă din România, un alt stat membru, Spațiul Economic European sau Elveția. În plus, candidatul selectat pentru „profilul B” se află în situația prevăzută la articolul 12 alineatul (3) din OUG 109/2011(9) pe baza constatărilor Comisiei referitoare la consiliul de administrație al CE din Decizia sa de punere în aplicare din 28 mai 2025.
Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.
În noiembrie 2025, în Consiliul de Administrație al Romgaz au fost numiți Iulius Dan Plaveti, care este și drector general al CE Oltenia, și Andrei Gabriel Benghea-Mălăieș, care mai ocupă poziții similare și în alte companii.
“Jalonul 121 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”
Acestea nu sunt singurele situații de companii de stat din Energie în care Comisia a constatat deficiențe la numirea membrilor în CA/CS, dar le-am ales pe cele mai mari. Comisia a avertizat Guvernul încă de acum un an că suspendă plata sumelor aferente acestui jalon oferind un răgaz pentru a se remedia problemele semnalate.
Cum s-a finalizat totul, spune tot Comisia în decizia finală trimisă acum trei zile:
“În aceste condiții, Comisia consideră că procedurile de selecție pentru numirea membrilor consiliului de administrație ai celor 16 ÎS (întreprinderi de stat – n.red.) aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei nu au abordat toate problemele ridicate în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 28 mai 2025.
Prin urmare, Comisia consideră că România nu îndeplinește în mod satisfăcător cerințele jalonului 121 privind „Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor de stat (ÎS) naționale aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei (de exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) pe baza unei proceduri transparente și competitive, cu un mandat de 4 ani și o schemă de remunerare bazată pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat) și de servicii (cum ar fi pe baza unui sondaj reprezentativ de satisfacție a clienților efectuat de un organism independent) a întreprinderii.
Prin urmare, jalonul 121 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”
Așa am pierdut 180 de milioane de euro.